A doua variantă de soluționare prezentată este Dezvoltarea și implementarea unui cadru care să îmbunătășească atractivitatea sistemului de ucenicie, aceasta variantă fiind cea recomandată de noi deoarece ia în calcul o abordare personalizată strategică a cadrului în care se desfășoară ucenicia, prin realizarea unei strtegii privind ucenicia la locul de muncă.
Această opțiune include o serie de propuneri de actulizare ale îmbunătățire a unor anumite aspecte ale cadrului în care funcționează ucenicia la locul de muncă, după cum urmează:
- înființarea unei coaliții pentru promovarea uceniciei la locul de muncă
- organizarea unor campanii de informare și conștientizare a angajatorilor și potențialilor ucenici cu privire la oportunitățile oferite de sistemul de ucenicie
- îmbunătățirea cadrului normativ de funcționare a programelor de ucenicie
- consolidarea mecanismelor de recunoaştere şi validare a rezultatelor învăţării
- îmbunătăţirea orientării profesionale şi a consilierii în carieră cu accent pe ucenicie prin implicarea centrelor de consiliere și a CJRAE
- facilitarea accesului la programe de ucenicie în instituțiile publice
Dintre beneficiile care vor apărea în urma aplicării acestei variante de soluționare menționăm:
- Personalul calificat în componența forței de muncă va crește
- Nivelul crescut de calificare al lucrătorilor va avea un impact pozitiv asupra competitivității angajatorilor
- Numărul locurilor de muncă rămase neocupate va scădea
- Percepția asupra ucenicie se va îmbunătăți
Această variantă presupune o serie de costuri, dar există surse de finanțare asigurate prin alte programe , atât de la bugetul de stat, cât și prin fonduri europene[1]. Dintre riscurile care pot apărea menționăm înregistrarea unui regres a sistemului de ucenicie în ipoteza în care nu va mai fi asigurată subvenția pentru angajatori, în prezent aceasta fiind asigurată prin fonduri europene.
În ceea ce privește impactul economic și pe piața forței de muncă în urma modificărilor propuse ne așteptăm la următoarele efecte:
- îmbunătățirea structurii ocupaționale și a mobilității forței de muncă;
- reducerea numărului de muncitorii necalificați;
- adaptarea forței de muncă la nevoile angajatorilor
- creșterea productivității muncii, prin creșterea niveluli de calificare
- asigurarea condițiilor legale pentru formare flexibilă și rute de calificare;
- dezvoltarea ofertei de formare profesională;
- îmbunătățirea nivelului de conștientizare și a imaginii publice a uceniciei
În privința impactului social menționăm următoarele efecte:
- reducerea numărului de șomeri
- accesul tinerilor NEETs la formare profesională și un loc de muncă;
- reducerea costurilor sociale
- asigurarea oportunităților de ocupare și a perspectivelor de carieră mai bune pentru persoanele vulnerabile fără nici o calificare sau cu un nivel scăzut de integrare profesională;
- creșterea respectului de sine al persoanelor din grupuri vulnerabile și a nivelului de încredere în ruta de formare profesională
Bugetul estimat necesar aplicării acestei variante de soluționare este estimat și format din:
- costurile de formare cu ucenicul ( valoare aproximativă de 45 lei/lună/ucenic )
- costurile de implementare suportate de către agenția națională de ocupare ( valoare aproximativă de 174 lei/lună/ucenic)
Aceste costuri vor fi însă compensate deoarece statul va beneficia de reducerea cheltuielilor cu protecția sociale aferentă șomerilor (indemnizația de șomaj și formarea profesională) și de posibilitatea de a colecta contribuțiile sociale și impozitele pentru toți ucenicii angajați în temeiul unui contract de ucenicie.
Propunerea de politică publică alternativă poate fi citită aici: Propunere-politica-publica-ucenicie
[1] http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/MMJS/Legislatie/Munca/Plan_implement_Garantie_pt_tineret_2017-2020.pdf